Guvernanta digitala: de la sondajele de opinie la “big data”

Un recent format de reflec?ie g?zduit de BNR pe tema „Europa în contextul global” a generat un punct de vedere revelator exprimat de jurnalistul Marius Stoian în editorialul intitulat Capcana guvern?rii prin sondaje. Dumnealui, cu un apetit rafinat pentru discu?iile din “stratosfera”  prefigureaz? sfâr?itul guvern?rii prin sondajele de opinie si anticipeaz?, foarte subtil, schimbarea de paradigma care are loc la nivel global.

Vechea ordine a lucrurilor a impus un model primar al democra?iei în care elitele din lumea libera se diferen?iau doar prin ideologie de liderii comuni?ti. Într-o societate postbelica si în plin r?zboi rece, informa?iile si datele au fost considerate „strategice” si „secrete” de ambele par?i iar ideea ca “cel care de?ine informa?ia de?ine si puterea” a cauzat primul dezechilibru al democra?iei 2.0 in fata crizei financiare globale.

Oportunitatea de a „reseta” sistemul si de a reconstrui democra?ia 3.0 in baza unei noi paradigme s-a ivit odat? cu multitudinea de crize ap?rute la nivel global: “democratizarea” informa?iilor. O adev?rata revolu?ie intelectual?, temut? de o parte a establishment-ului de stil vechi, a fost generata de schimbarea de paradigma in domeniul datelor guvernamentale din lumea noua – informa?ia ca resursa deschisa vine sa stea la baza viitoarelor construc?ii de „open government” („guvern deschis”) si ac?iuni de “guvernanta digitala”.

Daca primul sondaj de opinie a fost realizat pe continentul Nord American în 1824 de catre Harrisburg Pennsylvanian si a ar?tat faptul ca Andrew Jackson era in fata lui John Quincy Adams cu 335 de voturi la 169, în cursa pentru pre?edin?ia Statelor Unite ale Americi, tehnologia deschisa a zilelor noastre face ca ?tiin?a institu?ionalizata a sondajelor de opinie sa fie dep??ita din multe puncte de vedere. Principalul „p?cat” al institu?ionaliz?rii ?tiin?ifice în al treilea deceniu al secolului XX a fost „dezumanizarea” si apari?ia e?antioanelor cu mase amorfe de „alegatori”, „consumatori” sau „telespectatori” ale c?ror opinii radiografiate într-un anumit moment emo?ional, ajungeau sa se transforme în decizii strategice, politici publice sau promisiune electorale pe termen lung. Continue reading “Guvernanta digitala: de la sondajele de opinie la “big data””