Guvernanta digitala: de la sondajele de opinie la “big data”

Un recent format de reflec?ie g?zduit de BNR pe tema „Europa în contextul global” a generat un punct de vedere revelator exprimat de jurnalistul Marius Stoian în editorialul intitulat Capcana guvern?rii prin sondaje. Dumnealui, cu un apetit rafinat pentru discu?iile din “stratosfera”  prefigureaz? sfâr?itul guvern?rii prin sondajele de opinie si anticipeaz?, foarte subtil, schimbarea de paradigma care are loc la nivel global.

Vechea ordine a lucrurilor a impus un model primar al democra?iei în care elitele din lumea libera se diferen?iau doar prin ideologie de liderii comuni?ti. Într-o societate postbelica si în plin r?zboi rece, informa?iile si datele au fost considerate „strategice” si „secrete” de ambele par?i iar ideea ca “cel care de?ine informa?ia de?ine si puterea” a cauzat primul dezechilibru al democra?iei 2.0 in fata crizei financiare globale.

Oportunitatea de a „reseta” sistemul si de a reconstrui democra?ia 3.0 in baza unei noi paradigme s-a ivit odat? cu multitudinea de crize ap?rute la nivel global: “democratizarea” informa?iilor. O adev?rata revolu?ie intelectual?, temut? de o parte a establishment-ului de stil vechi, a fost generata de schimbarea de paradigma in domeniul datelor guvernamentale din lumea noua – informa?ia ca resursa deschisa vine sa stea la baza viitoarelor construc?ii de „open government” („guvern deschis”) si ac?iuni de “guvernanta digitala”.

Daca primul sondaj de opinie a fost realizat pe continentul Nord American în 1824 de catre Harrisburg Pennsylvanian si a ar?tat faptul ca Andrew Jackson era in fata lui John Quincy Adams cu 335 de voturi la 169, în cursa pentru pre?edin?ia Statelor Unite ale Americi, tehnologia deschisa a zilelor noastre face ca ?tiin?a institu?ionalizata a sondajelor de opinie sa fie dep??ita din multe puncte de vedere. Principalul „p?cat” al institu?ionaliz?rii ?tiin?ifice în al treilea deceniu al secolului XX a fost „dezumanizarea” si apari?ia e?antioanelor cu mase amorfe de „alegatori”, „consumatori” sau „telespectatori” ale c?ror opinii radiografiate într-un anumit moment emo?ional, ajungeau sa se transforme în decizii strategice, politici publice sau promisiune electorale pe termen lung.

Acesta este motivul pentru care „Big Data” si „anali?tii de date” au fost, în 2012, „cheia” în campania electorala a lui Barack Obama. Dan Wagner, chief analytics officer pentru Obama 2012, a condus o armat? întreag? de oameni de ?tiin?a specializa?i pe analiza datelor. Sarcina lor: sa transforme “big data” in “smart data” si sa prezinte solu?ii pentru probleme na?ionale complexe într-o societate în care accentul se pune pe unicitatea individului. “Big Data” si noile tehnologii permit, pentru prima data în istoria omenirii, reducerea e?antionului reprezentativ la un singur individ în vederea dezvolt?rii rela?iilor parasociale directe. A?a cum arata Joe Rospars, CEO al Blue State Digital, agen?ia digital? care a realizat campania pentru Obama, “Big Data” este despre în?elegerea în profunzime a fiec?rui om în parte, a credin?elor, a obiceiurilor si a rela?iilor lui sociale. Sa fie oare ace?ti anali?ti de date la baza unei „prim?veri” informa?ionale care se întâmpla la nivel global?

Prezent la o reuniune pe tema <<Guvernanta digitala: de la sondajele de opinie la “big data”>> am ascultat un punct de vedere care considera ca “big data” nu este un concept relevant pentru România a?a cum, probabil, nu a fost nici revolu?ia industrial? la vremea respectiv?. Totu?i, “efectul fluturelui” definit de Edward Lorenz in teoria haosului vorbe?te tocmai despre dependenta sensibila de condi?iile ini?iale unde, o schimbare minora într-un singur loc ?i într-un sistem determinat non-linear poate genera mari diferen?e într-un stadiu ulterior (exemplul teoretic al formarii uraganelor in urma b?t?ilor de aripi ale unui fluture) – semnalez totu?i un mesaj publicat într-o re?ea sociala de analistul Ionel Nitu, unul dintre coordonatorii volumului „Ars Analytica”, ap?rut la editura RAO: ” în data de 4 aprilie 2013 Autoritatea Na?ional? pentru Certific?ri a aprobat standardul ocupa?ional pentru ocupa?ia ANALIST DE INFORMATII (cod COR 242224)”.

De ce avem nevoie de “open data”?

Sondajele de opinie sunt adesea „alterate” de faptul ca oamenii se tem de excludere (cunoscuta teorie a „spiralei t?cerii” despre opinia publica si înveli?ul nostru social a lui Elisabeth Noelle-Neumann), fie nu au avut parte de cunoa?tere epistemica iar „opinia” lor a fost influen?ata de profesioni?ti ai discursului public p?rtinitor, in func?ie de o agenda prestabilit?. Datele, in schimb, sunt sincere si radiografiaz? societatea in timp real – ne arata unde suntem slabi, unde avem nevoie sa inovam sau ce trebuie sa facem pentru a ne cre?te nivelul de trai. Datele sunt cele care ne arata adev?ratele probleme ale societ??ii in timp ce „formatorii de opinie”, reprezentan?i ai vechiului establishment, ne trimit pe cai gre?ite sau duc discu?iile in derizoriu justificând faptul ca „audienta” sau „telespectatorul cu lobotomie” cere sa fie informat despre subiecte superflue, dorind in acest fel sa tr?iasc? din ce in ce mai prost in timp ce datele relevante sunt disponibile doar „b?ie?ilor de?tep?i”.

Democratizarea datelor si a informa?iei înseamn? o modernizare a României într-un în?eles mult mai profund – înseamn? o educare a noilor genera?ii pentru urm?ri „scorul” in defavoarea „spectacolului artistic” afi?at de politicienii aparent in competi?ie pentru voturi. Futurologul John Naisbitt, chiar daca nu a scris explicit cartea „Megatrends” in scop politic, a fost primul care a decretat cu entuziasm ca „dreapta si stânga au murit” in timp ce toate ac?iunile sunt generate de un „radicalism de centru”. În aceasta filosofie politica, „radicalismul” înseamn? disponibilitatea liderilor de a implementa reforme fundamentale ale institu?iilor (lucru demonstrat de recenta criza globala) in timp ce termenul de „centru” se refera la credin?a ca solu?iile autentice necesita realism si pragmatism, nu doar idealism si emo?ii.

Iat? cum „idealismul f?r? iluzii” deschide por?ile pentru „open data” in lupta necontenita de reformare si eficientizare a institu?iilor unde viitorii lideri nu vor mai vibra la emo?iile false livrate de sondajele de opinie ci la solu?iile oferite de comunit??ile virtuale si de antreprenorii sociali pe baza unor date de amploare, analizate si colectate din “complexitatea” societ??ii, în timp real.

Semnalez una din ideile punctate de profesorul Vasile Iuga în lucrarea „Considera?ii asupra interesului national pentru Romania în sec. XXI”: „În aceasta perioada a globaliz?rii 3.0, competi?ia nu se mai face doar la nivelul statelor si al corpora?iilor interna?ionale, dar si la nivelul indivizilor, care pot specula avantajele tehnologiei informa?iei pentru a intra direct în rela?ii de munca cu angajatori str?ini. Este deseori men?ionat poten?ialul deosebit al României în IT si software. Statul ar trebui sa încurajeze prin facilita?i fiscale atragerea de investi?ii private în clustere tehnologice si de proiectare în jurul centrelor universitare, pentru a putea retine talentele în tara si pentru a creste competitivitatea economiei române?ti”. Este de remarcat faptul ca România a semnat parteneriatul pentru Open Government Partnership si si-a manifestat adeziunea fata de valorile acestei ini?iative globale. R?mâne de v?zut dac? antreprenorii vor fi încuraja?i sa foloseasc? datele deschise pentru cre?terea calit??ii serviciilor publice, pentru cre?terea integrit??ii publice, pentru cre?terea eficientei gestionarii resurselor publice si pentru dezvoltarea de noi afaceri na?ionale, regionale sau globale bazate pe date deschise, care sa ofere solu?ii, devenind un motor al inov?rii.

Editorialul lui Marius Stoian despre „capcana guvern?rii prin sondaje” se decripteaz? dup? un algoritm vizionar daca îl raport?m la aceasta noua cheie pentru viitoarea genera?ie de lideri politici care se vor folosi de solu?iile rezultate din datele si informa?iile livrate de nevoi m?surabile ale societ??ii, în defavoarea solu?iilor rezultate din datele alterate de interese economice “s?lbatice” sau de sondajele de opinie p?rtinitoare.

Cu toate ca exista cadrul legal care reglementeaz? obliga?ia administra?iei de a permite accesul la informa?iile publice pe care le de?ine, posibilitatea oamenilor de a avea acces la date este limitata fie de lipsa informa?iilor in format deschis fie de reticenta establishment-ului de stil vechi care se considera proprietar de drept al datelor, în defavoarea cet??enilor. Dar daca informa?ia înseamn? putere iar datele sunt adev?rata cale c?tre modernizarea României el nu pot sa stea decât la dispozi?ia oamenilor.

A sosit momentul sa ne gândim la o noua tranzi?ie: de la “E-government” la „We-Government” – reindustrializarea României pe baza de date deschise într-o democra?ie reinventata de tehnologia civic?.

-va urma-

Articol publicat in OraNoua.ro

 

Posted in Internet | Tagged , , | Comments Off